• Fractură la nivelul cotului

    Fracturile la nivelul cotului sunt extrem de grave, greu de tratat, cu repercursiuni grave asupra mobilităţii şi recuperării pacientului.  Se împart în fracturi de humerus distal, de radius şi de ulna.

    Simptome

    Fracturile humerusului distal rămân unele dintre cele mai greu de tratat afecţiuni din cauza apropierii sau chiar implicării în articulaţia cotului. De cele mai multe ori apar la tineri, în urma unor traumatisme extrem de grave, accidente rutiere sau căderi direct pe cot, iar în situaţia în care humerusul nu se fracturează, apare o luxaţie a cotului. Aceste fracturi se pot asocia cu leziuni ligamentare sau musculare care complică evoluţia ulterioară şi îngreunează tratamentul. Pot fi întâlnite şi la pacienţii mai vârstnici, în urma unor traumatisme de o intensitate mai mică, însă luxaţia cotului fiind extrem de rară din cauza fragilităţii oaselor, fracturile apărând primele.

    Fracturile la nivelul cotului se caracterizează prin dureri foarte mari, pacientul având fizionomia feţei marcată de durere. Membrul fracturat este susţinut de pacient, din instinct, cu mâna sănătoasă. Pacientul încearcă să evite orice mişcare. Cotul este foarte umflat, deformat şi apare un hematom subcutanat.

    Este importantă cunoaşterea mecanismului producerii acestor fracturi. Membrul fracturat trebuie evaluat foarte bine la locul accidentului de către personal calificat, trebuie căutate leziunile cutanate, prezenţa sau absenţa pusului periferic şi deficitele de sensibilitate la nivelul mâinii.

    Fracturile de ulna şi radius reprezintă o urgenţă mai puţin gravă. Foarte rar se pot complica cu leziuni vasculo-nervoase şi sunt caracterizate de durere la nivelul cotului, hematom local, însă mobilitatea articulaţiei este relativ păstrată.


    Primul ajutor

    Nu încercaţi manevre de reducere a fracturilor, deoarece pot apărea leziuni concomitente extrem de grave. Apelaţi 112!

    În cazul unei fracturi la nivelul cotului, cel mai important este ca braţul să stea lipit de corp până la sosirea ajutorului calificat. Încurajaţi victima să ţină braţul lipit de corp şi antebraţul ridicat, în unghi de 90 de grade. Cu cealaltă mână poate să susţină braţul fracturat. O altă variantă ar fi să fixaţi braţul cu o eşarfă triunghi, astfel încât braţul să fie lipit de corp, iar antebraţul să fie susţinut de o bucată de material.

    * Articol scris de dr. Andrei Ioan Bogdan, medic ortoped la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca. Mai multe informaţii despre urgenţe ortopedice găsiţi pe http://www.ortopedieclinica.ro/



    Share

    Lasă un comentariu →




Lasă un comentariu

Cancel reply